Administraţia Bazinală de Apă Crişuri (A.B.A. Crișuri)

Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Astfel, pentru a le cunoaște și pentru a vă facilita interacțiunea cu serviciile și politicile publice, în fiecare luni din săptămână vă vom prezenta una dintre instituțiile publice deconcentrare din județul Bihor, coordonate de prefect.

Așadar, azi vă facem cunoscute atribuțiile si obiectivele Administrației Bazinale de Apă Crisuri, instituție publică subordonată Administrației Naționale Apele Române – Ministerul Apelor și Pădurilor.  ABA Crisuri asigură managementul resurselor de apă, protecția lor și a ecosistemelor acvatice, combaterea și prevenirea poluărilor accidentale, a inundațiilor și a înghețurilor dar și aplicarea legislației europene în domeniul apelor.

Administrația Bazinală de Apă Crișuri

Conducere: Director – Dr. Ing. Sorin-Paul GULER

Contact: Oradea str. Ion Bogdan, nr. 35; Telefon: +40(259) 442 033; E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro; Web: http://www.rowater.ro/default.aspx

 

Apărăm, Prevenim, Educăm

Apărăm

A.B.A Crișuri asigură exploatarea în siguranță a lucrărilor din infrastructura Sistemelor de Gospodărire a Apelor, în vederea evitării sau minimalizării efectelor calamităților cauzate de fenomene hidro-meteorologice extreme sau accidente la lucrări hidrotehnice. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor rămâne o prioritate și în 2018 prin alocarea resurselor materiale și umane adecvate

Spaţiul hidrografic Crișuri cuprinde apele unei reţele hidrografice cadastrate însumând 365 cursuri de apă cadastrate cu o lungime totală de 5785 km. Principalele lucrări hidrotehnice cu rol de apărare din bazinul Crişuri sunt: 28 de acumulări permanente cu un volum total de 125,5 mil.mc, 51 de acumulări nepermanente cu o capacitate de 187.4 mil.mc, 1223 km diguri pentru apărarea localităţilor, obiectivelor economice  şi terenuri agricole, 904 km regularizãri şi consolidări de albii, 107 construcţii de exploatare și 3 prize de apă.

În 2018 se are în vedere elaborarea și implementarea unui program de investiții pentru punerea în siguranță a barajelor de acumulare existente și pentru construirea de noi lucrări hidrotehnice în vederea  protecției împotriva inundațiilor

Prevenim

Un obiectiv foarte important rămâne protecția, conservarea și restaurarea resurselor de apă de suprafață și subterane  pentru atingerea stării bune a apelor. În acest sens ABA Crisuri monitorizeaza în permanență cantitatea și calitatea resurselor de apă.

În bazinul hidrografic Crişuri există 117 agenţi economici  potenţial poluatori totalizând un număr de 154 surse de poluare din care 37 surse de poluare cu emisii neepurate și 117 surse de poluare cu emisii epurate. De la cele 154 de surse de impurificare, laboratorul A.B.A. Crișuri a programat recoltarea unui numar de 495 probe/an de apă uzată şi a efectuat analize fizico-chimice, cu o frecvenţă cuprinsă între 2 şi 12 probe/an, în funcţie de importanţa lor.

Monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se face prin cele 88 staţii hidrometrice de bază cu program complex, 11 statii hidrometrice in bazine reprezentative, 22 staţii hidrometrice la folosinţe selectate cu măsurători sistematice, 78 secţiuni satelit (pe râuri unde curgerea apei prin albii nu se monitorizează în permanenţă); 50 izvoare; 161 staţii hidrogeologice cu 321 foraje sub observaţie (nivel, temperatură, chimism) și prin cele 7 staţii hidrologice : Marghita, Oradea, Stana de Vale, Beiuş, Brad, Moneasa, Ineu.

Educăm

În fiecare an A.B.A Crișuri extinde platforma educațională dezvoltând noi parteneriate fie cu mediul de învățământ, fie cu societatea civică. Pentru anul 2018, A.B.A Crișuri va permite accesul elevilor și studenților în Muzeul Apelor, un centru modern de informare care găzduiește peste 90 de exponate specifice gospodăririi apelor.Proiectele de informare în 2018 se vor adresa în mod special tinerilor și vor promova bunele obiceiuri specifice unui comportament pro-mediu.

 

OBIECTIVELE STRATEGICE 2018:

  1. „Amenajare râu Crişul Repede, jud. Bihor”

TRONSON POD CENTRU – PASARELA CENTRU DE CALCUL – MAL STANG

SCOPUL LUCRARILOR:

–        Reabilitarea lucrarilor de aparare existente,

–        Consolidarea malurilor,

–        Igienizarea zonei

–        Asigurarea capacităţii de tranzitare a debitelor maxime de calcul fără producerea fenomenelor negative produse de apele mari ale râului Crişul Repede asupra populaţiei.

Amenajare malul Crisului

LUCRARI PROIECTATE:

–        Suprabetonare elevatie zid existent- L=642 ml

–        Grinda din beton – L = 175 ml

–        Prism din anrocamente L = 467 ml

–        Refacere alee pietonala pe coronamentul zidurilor, inclusive montarea balustradelor noi – L 433 ml

–        Refacere protectie prin inierbaretaluze – L = 433 ml

–        Scari pentru asigurarea accesului pietonal

In vederea remedierii degradarilor lucrarilor de consolidare si sustinere a malurilor, in cadrul proiectului au fost prevazute urmatoarele lucrari:

–        suprabetonare elevatiezid existent – L=642 ml

–        grinda din beton – L = 175.00 ml

–        prism din anrocamente L = 467 ml

–        refacere alee pietonala existent pe coronamentul zidurilor, inclusive montarea balustradelor noi – L = 433  ml

–        refacere protective prin inierbaretaluze – L = 433 ml

–        rampe, scari pentru asigurarea accesului pietonal la zona de promenada

  1. „PUNEREA IN SIGURANTA A ACUMULARII LESU, JUDETUL BIHOR”

    OBIECTIVUL LUCRARILOR

–        Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu effect asupra populatiei, a bunurilor material si obiectivelor social-economice, prin implementarea unor masuri nonstructurale in vederea asigurarii functionarii  insiguranta a acumularii Lesu

    LUCRARI PROIECTATE

–        Reabilitare pilaştri de urmarire a comportării construcţiei, execuţie de noiaccese la pilaştri, reabilitare iluminatsi drum de coronament, platformea diacente acestuia si poarta de acces, reabilitare scări de peparamentulaval.

–        Lucrări de reabilitate la casa troliului – înlocuirea subansamblelor sau pieselor defecte sau care nu mai prezintă siguranţa, înlocuirea cablului de acţionare al troliului si a motorului electric asincron existent cu electromotor nou

–        Reabilitarea echipamentelor hidromecanice de la priza CHE – remedierea defectelor la ghidaje, cai de rulare, rotile de rulare, refacerea totala a protecţiei anticorozive la cele doua echipamente.

–        Reabilitare prize şi golire de fund, inclusiv casa vanelorgolirii de fund, d.p.d.v al echipamentelor hidromecanice, electricesi de automatizare

  1. Lucrari pentru inlaturarea efectelor calamitatilor natural produse in B.H. Crisul Negru, jud Bihor

3.1.    Reabilitare baraj priza de apa Taut (Gurbediu)

Priza de apa Taut s-a  executat in anul  1949 in scopul captarii unui  debit de 3 mc/s, care sa fie  transportat prin intermediul stavilarului distribuitor de la Tulca, o parte in sistemul de irigatii Culiser-Barmodsi o parte in sistemul de irigatii CanalulColector-sectorulaval.

Dupa darea in folosinta a prizei de apa s-au executat o serie de reparatii in anii 1952 si  1955si o  reabilitare in anul 1960. Dupa aceasta reabilitare priza de apa a functionat pana in anul  2010, cand in urma unei viituri s-au distrusatat structurile de beton, cat si echipamentele hidromecanice.

Necesitatea si oportunitatea refacerii prizei de apa Taut se justifica prin existent utilizatorilor de apa pentru debitul captat din raul CrisulNegru. Astfel pesectorul Canalului Culiser dintre stavilarul distribuitor Tulcasifrontiera cu Ungaria sunt solicitari de apa pentru sistemul de irigatiiCuliser -Barmod, debitul tranzitatpe canal  prin intravilanul municipiului Salonta asigurand reimprospatarea apei in aceasta zona, iar pe sectorul Canalului Colectoraval de stavilarul Tulcasuntsolicitari de apa pentru irigatii pe ambele maluri, cat si pentru amenajarile piscicole existente. Solicitarile utilizatorilor de apa vor asigura obtinerea de venituri pentru sectorul de gospodarirea apelor.

Ansamblul de lucrari care alcatuiesc in present complexul Priza de captare Taut respectiv: pragul de barare frontal amplasat pe raul Crisul Negru, deschiderile de spalare impreuna cu echipamentul hidromecanic, disipatorul de energie, priza de apa propriu-zisa impreuna cu echipamentul hidromecanic sunt distruse in totalitate si nu mai este posibila reabilitarea acestora.

Ca urmare a recomandarilor din ExpertizaTehnica, in prezent, singura modalitate de a pune in functiune priza de captare a apei Taut este de a executa lucrarile de constructii montaj  conform proiectului tehnic, cu pastrarea caracteristicilor tehnice ale solutiei initiale realizata in acelasi amplasament.

Proiectul ethnic cuprinde realizarea unei noi constructii de captare a apei, respectiv:

– prag frontal de barare care cuprinde pragul de versant tip baraj de mica inaltime din betonarmat, ecran de etansare a fundatiei pragului deversant, doua deschideri de spalare a aluviunilor din fata prizei echipate cu stavile plane 2.00 x2.00 m si cu batardouri, disipatorul de energie de tip cuva cu prag, rizberme din blocuri de beton (pelungimea de 14.00 m) si din anrocamente (pelungimeade  12.00 m);

– priza de captare a apei amplasata pe malul drept, cu un debit instalat de 6.5 mc/s, cuprinzand prize propriu-zisa, un zid de sprijin de racordcu  malul drept amonte de prize si un zid de sprijin de record cu canalul Culiser;

– lucrari de aparari de maluri amonte si aval de priza, precum si un prag de fund aval de apararile de mal;

– echipamentele hidromecanice pentru priza de captare si pentru deschiderile de spalare.

 

3.2. Regularizare pârâu Meziad

Pe cursul Paraului Meziad, viiturile repetate din perioada 2000 – 2001 au surprins lucrarile hidrotehnice proiectate in diferite stadii de executie, acestea fiind partial avariate, ceea ce a impus realizarea unor lucrari suplimentare fata de cele prevazute in SF-ul aprobat in 2000.

Modificari morfologice deosebite ale albiilor minore s-au produs in special in zone puternic meandrate, zone care erau in executie sau prevazute a se executa taieri de coturi.

Pentru stoparea fenomenelor active de eroziune a malurilor prin care se pun in pericol drumuri judetene, comunale, terasamente de cale ferata si gospodariile  localnicilor s-a impus completarea capacitatilor de aparari de mal prevazute in SF-ul initial.

Tronsonul pe care se propun lucrari se situeaza in zona localitatilor Remeteasi Meziad, jud. Bihor.

Lucrarile proiectate in vederea consolidarii atat in plan cat si in profil longitudinal a albiei minore sunt urmatoarele:

–        Recalibrare albiei minorepe o lungime de 9.600 m

–        Consolidarea albiei minore in lungime totala de 7759 m (ambele maluri) – 3876 m mal stangsi 3883 pe malul drept

–        Praguri de fund 52 buc

–        Caderi 4 bucati din care 3 buc avand h-1.5m si 1 buc  cu h-2.5 m

Lucrarile de calibrare constau in lucrari de excavatii si terasamente, realizandu-se un profil transversal cu pante de 1:1,5, si sectiune la bazaintre 8 si 12 m.

Pentru consolidarile de mal proiectate s-au aplicat 5 sectiuni constructive:

–        Saltea de gabioane 0,3 x5,5 x2m, cu doua randuri de gabioane 1x1x4, respective 1,3×1,5×4 m;  l- 1345m

–        Saltea de gabioane0,3x5x2m, cu trei randuri de gabioane 1x1x4m, respective 1x2x4m pozate pe o saltea de gabioane 0,3×5.5×2,0; L =5528,3

–        Cutii cu 4 randuri de gabioane 1x1x4m, 1,3×1,5x4m, 1x2x4m, L252,7m

–        Zid de betonarmat C25/30, cu o inaltime intre 2 si 3m, pe o lungime de 599.8m

–        Zid de betonarmat C25/30, cu o inaltime intre  3m, pe o lungime de 33,2m

Pentru asigurarea stabilitatii talvegului proiectat pe sectorul amenajat s-a prevazut executia a 52 de praguri de fund realizate din piatra bruta cu greutati cuprinse intre 150 si 350kg/buc.

Pentru stoparea eroziunilor din profilul longitudinal, implicit punerea in siguranta a cailor de comunicatie existente in zona, respective infrastructura rutiera, s-au prevazut 4 caderi in trepte. Acestea se realizeaza din betonarmat cu o sectiune compusa din pragdeversor, bazin de disipare a energiei si rizberma din anrocamente.

In cursul lunii iunie a.c. lucrarile au demarat cu terasamente, atat in zona de recalibrare dar si in zonele de consolidari. S-au executat fundatii la ziduri, armari la ziduri atat pe malul stang, cat si pe dreptul pe aproximativ 500ml, dar si gabioane si saltele